Macacul Tibetan

Macacul Tibetan este o specie de primatã de talie medie cu blana cafenie, aparținând familiei Cercopithecidae.

Privirea sa de înțelept cu barbã a facut ca specia sã capete și numele  “ David”.

Denumirea științificã a speciei este “Macaca thibetana”.

Origine: Macacul Tibetan este întâlnit în China, Tibet și Vietnam. Aceastã primatã trãiește în pãduri tropicale aflate la o altitudine de 800-2.000 de metri peste nivelul mãrii.

Personalitate: Macacul Tibetan este un animal prietenos, în naturã trãiește în grupuri mari, unde întreține relații sociale strânse cu ceilalți membri.

Ierarhia este una bine stabilita unde macacii tineri se supun masculilor dominanți iar puii învațã de la cei mai mari, care au rol de profesor sau îndrumãtor.

Este un animal sãlbatic, nu poate conviețui alãturi de om și nu este un animal de companie indicat, își pierd ușor controlul și deși când sunt pui sunt dulci și inocenți, dupș ce depãșesc maturitatea sexuala devin agitați și agresivi.

Nutriție și suplimente alimentare: Macacul Tibetan este un animal omnivor, se hrãnește cu flori, fructe, frunze și semințe iar ocazional primatul vãneazã nevertebrate mici și insecte.

Înmulțire: Macacii Tibetani ating maturitatea sexuala dupã vârsta de 2 ani. Femelele dau naștere unui singur pui la o fatare iar de obicei puii se nasc în luna martie.

Aspect și dimensiuni: Macacul Tibetan este o maimuțã de talie medie, rareori depãșește 40 kg iar înãlțimea ajunge undeva la 60-70 cm.

Capul este rotund, are dinți puternici, urechiile se afla ascunse în blanã și sunt vizibile doar la pui.

Parul este lung, foarte des, acopera tot corpul cu câteva excepții.

Coada este scurta, un singur ciot de coada îi rãmâne macacului.

Speranța de viața: Un macac tibetan poate depãși vârsta de 40 de ani.